NLP, adică Programarea Neurolingvistică, este un termen des întâlnit în conversațiile despre dezvoltare personală, comunicare și schimbare comportamentală. Tehnicile sale sunt folosite de psihoterapeuți, coachi, traineri, manageri, oameni de vânzări, profesori și de mulți alți profesioniști care lucrează cu oameni. Ideea de bază este simplă: prin felul în care gândim, vorbim și ne organizăm experiențele, putem influența modul în care ne simțim și acționăm.
Ce este NLP-ul? – Introducere în NLP
Există mai multe definiții ale NLP-ului, iar fiecare dintre cei care au contribuit la conturarea acestui curent a formulat propria interpretare. O definiție care surprinde foarte bine esența domeniului este aceasta:
„Procesul de creare a unor modele ale excelenței umane, în care utilitatea – și nu veridicitatea – reprezintă cel mai important criteriu al succesului.”
– Steve și Connirae Andreas –
NLP vine de la Neuro Linguistic Programming, adică Programare Neurolingvistică. Deși pune accent pe limbaj și pe modul în care acesta influențează experiența, NLP nu trebuie confundat cu procesarea limbajului natural, chiar dacă acronimul este același.
Cele trei domenii ale programării neurolingvistice
NLP-ul pornește de la ideea că experiența umană poate fi înțeleasă prin trei componente principale:
1. Neurologia se referă la creier și la felul în care ne reprezentăm informațiile. Ne raportăm la lume prin văz, auz, kinestezic, gust și miros, iar aceste canale contribuie la modul în care interpretăm realitatea.
2. Lingvistica vizează limbajul pe care îl folosim pentru a descrie, a reține sau a anticipa o experiență. O amintire nu înseamnă doar o idee abstractă; ea poate include imagini, sunete, senzații, gusturi, mirosuri și stări emoționale. De exemplu, când îți amintești micul dejun de azi dimineață, este posibil să-ți vină în minte o imagine, un sunet, gustul cafelei sau starea în care te aflai.
Leer mas
Gestión de las emociones: miedo y control3. Programarea se referă la tiparele noastre de reacție, la obiceiuri și la strategiile pe care le repetăm în situații asemănătoare. Rutina de dimineață, felul în care răspunzi la stres sau modul în care iei decizii sunt exemple de astfel de programe. Unele ne ajută, altele ne limitează, iar NLP-ul încearcă să le facă mai flexibile și mai utile.
Privite împreună, aceste trei domenii arată că oamenii funcționează pe baza unor modele interne care pot fi observate, înțelese și, uneori, schimbate. Tocmai de aceea, NLP folosește tehnici perceptive, comportamentale și de comunicare pentru a sprijini modificarea gândurilor și a acțiunilor.
Cum a apărut NLP-ul?
Programarea Neurolingvistică a devenit cunoscută în anii 1970, când matematicianul Richard Bandler și filologul John Grinder au încercat să răspundă la o întrebare esențială: care este diferența dintre o persoană competentă și una care obține performanțe excepționale în același domeniu?
Ei au presupus că aceste diferențe pot fi modelate. Cu alte cuvinte, dacă înțelegi cum gândesc, cum se raportează la lumea din jur și cum acționează persoanele de succes, ai putea transmite mai departe acele tipare altor oameni.
Deși NLP-ul a fost criticat pentru lipsa unor dovezi empirice solide care să-i susțină multe dintre afirmații, cărțile The Structure of Magic I și The Structure of Magic II au contribuit decisiv la răspândirea lui. Ulterior, interesul pentru domeniu a crescut și pentru că metoda părea aplicabilă în contexte foarte diferite: relații, muncă, comunicare, performanță sau gestionarea unor blocaje emoționale.
În esență, modelarea din NLP urmărește să identifice modelele de funcționare eficientă, atât la nivel intern, cât și în relația cu ceilalți, pentru ca ele să poată fi învățate și adaptate de alte persoane. De aici și ideea că NLP-ul ar putea funcționa ca un fel de know-how al comportamentului uman.
Pe această bază, domeniul s-a dezvoltat și a ajuns să fie prezentat ca o sinteză de instrumente utile pentru dezvoltarea competențelor din viața personală și profesională. Printre utilizările frecvent menționate se află lucrul cu fobiile, anumite tulburări de anxietate, îmbunătățirea performanței la locul de muncă sau creșterea nivelului de satisfacție personală.
Principiile de bază ale NLP
Ca orice altă abordare, NLP se sprijină pe o serie de principii care au legătură cu învățarea, comunicarea, comportamentul și schimbarea. Nu este necesar să le privești ca pe adevăruri absolute; ele funcționează mai degrabă ca presupuneri utile de lucru.
Lista este lungă, însă merită reținute câteva dintre cele mai cunoscute idei.
1. Harta nu este teritoriul
Nimeni nu percepe realitatea exact așa cum este ea. Fiecare dintre noi are propria „hartă” despre lume, construită din experiențe, amintiri, emoții și interpretări. Această hartă se formează prin intermediul sistemelor reprezentationale: vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv și gustativ, reunite în modelul VAKOG.
Hărțile noastre conțin trecutul, prezentul și viitorul imaginat. Iar pentru că reacționăm în funcție de ele, schimbarea modului în care percepem o situație poate schimba și felul în care acționăm. Din această perspectivă, memoria și imaginația folosesc mecanisme apropiate, iar flexibilitatea mentală devine un avantaj important.
Un punct esențial al acestui principiu este că nicio hartă individuală nu este mai „adevărată” decât alta. Oamenii răspund potrivit propriei lor perspective, iar tocmai această diferență face ca fiecare persoană să fie unică.
2. Resursele pentru schimbare există deja în noi sau pot fi învățate de la alții
Pe parcursul vieții acumulăm experiențe care ne lasă resurse utile: curaj, răbdare, încredere, claritate sau capacitatea de a rezolva probleme. Uneori aceste resurse sunt ușor accesibile, alteori trebuie reactivate. NLP pornește de la ideea că, dacă nu le găsim în noi, putem învăța de la alți oameni modalități de a le pune în practică.
3. Pentru fiecare problemă există cel puțin o soluție
Acest principiu pune accent pe flexibilitate și creativitate. Dacă o strategie nu funcționează, nu înseamnă că nu există rezolvare; înseamnă doar că trebuie căutată o altă cale. NLP încurajează tocmai această mobilitate mentală.
4. Suntem creatorii propriilor experiențe
Fiecare persoană poartă responsabilitatea propriilor stări și a rezultatelor pe care le obține. Asumarea acestei responsabilități reduce dependența de factori externi și creează o bază mai sănătoasă pentru gestionarea vieții personale.
5. Atunci când alege, fiecare om face cea mai bună alegere pentru sine
Acest principiu ne invită la înțelegere și empatie. Comportamentele oamenilor trebuie privite în contextul în care apar: un gest care pare nepotrivit într-o situație poate avea alt sens într-un alt cadru. Ideea nu este să justificăm orice, ci să înțelegem că oamenii aleg în funcție de resursele, percepțiile și opțiunile pe care le au la momentul respectiv.
Alte principii NLP
- Dacă o persoană poate învăța să facă ceva, atunci oricine poate.
- Ființele umane au capacitatea de a învăța dintr-o singură încercare.
- Modul în care este percepută o situație determină semnificația ei și reacțiile pe care le declanșează.
- Există un context în care fiecare comportament are valoare.
- În spatele fiecărui comportament se află o intenție pozitivă.
- Oamenii nu sunt identici cu comportamentele lor.
- Nu există eșec, există doar feedback și învățare.
- Dacă ceva nu funcționează, fă altfel.
- Elementul cel mai flexibil controlează întregul sistem.
- Este imposibil să nu comunicăm.
- Semnificația comunicării este dată de răspunsul primit.
- Rezistența este un comentariu despre comunicator.
- Mintea, emoțiile și corpul fac parte din același sistem.
- Oamenii funcționează perfect.
Tehnici de programare neurolingvistică
NLP este un domeniu amplu, iar practicienii folosesc numeroase tehnici pentru a lucra cu stări, percepții și comportamente. Dintre cele mai cunoscute se află ancorarea, rapportul și modelul Swish.
1. Ancorarea
Ancorarea înseamnă transformarea unor experiențe senzoriale în declanșatori pentru anumite stări emoționale. O parte a experienței — o imagine, un sunet, o senzație, un miros sau un gust — poate reactiva mai ușor întreaga trăire.
În NLP, ancora este văzută ca o asociere între un stimul și o stare internă. Cu alte cuvinte, o mică parte dintr-o experiență plăcută sau neplăcută poate readuce accesul la acea experiență atunci când este activată din nou.
Etapele creării unei ancore:
- Rapport
- Accesarea stării dorite și asocierea
- Amplificarea și aplicarea ancorei
- Break-state, adică ieșirea temporară din stare
- Testarea ancorei prin provocarea ei
Exercițiu NLP – „Autoancorarea”
- Alege o situație în care ți-ai folosit din plin resursele și ai fost mulțumit de rezultat. Identifică un moment în care trăirea a atins intensitatea maximă.
- Retrăiește experiența rămânând complet asociat, cu tot corpul. Revino la ceea ce vedeai, auzeai și simțeai atunci. Reia postura, respirația și senzațiile corporale. Apoi intensifică reprezentările: fă imaginea mai luminoasă și mai mare, sunetele mai clare și mai puternice, iar senzațiile mai prezente.
- Alege un loc în partea superioară a corpului pe care să aplici o presiune ușoară, timp de câteva secunde. Apoi deschide ochii și mută atenția către altceva.
- Repetă procesul de patru sau cinci ori, folosind de fiecare dată aceeași ancoră.
- Testează ancora și repetă exercițiul până când reușești să accesezi ușor resursele dorite.
- Apoi identifică o situație în care ai avea nevoie de acele resurse și aplică ancora pentru a crea o asociere automată.
2. Rapport
Rapportul presupune sincronizarea cu o altă persoană prin potrivirea anumitor comportamente fizice și comunicative, astfel încât conversația să devină mai fluidă și mai empatică.
„A crea raport presupune a crea încredere, armonie și cooperare într-o relație de comunicare.”
– Robert Dilts –
Este unul dintre conceptele centrale ale comunicării eficiente. Rapportul nu înseamnă doar să găsești lucruri comune, ci și să creezi o potrivire la nivel verbal, para-verbal și non-verbal, conștient și inconștient. Uneori este descris ca un dans în care cei doi participanți se ajustează permanent unul la celălalt.
Etapele rapportului în NLP:
- Calibrare
- Pacing, adică sincronizare și oglindire
- Leading, adică ghidare
- Ruperea rapportului
Calibrarea
Calibrarea este procesul prin care observăm indiciile nonverbale pentru a descifra stările interne ale unei persoane în timpul interacțiunii. Printre semnele urmărite se pot afla:
- forma și detaliile buzei inferioare;
- tonusul pielii și al mușchilor feței, ai frunții, ai umerilor sau ai degetelor;
- culoarea pielii, a obrajilor și a urechilor;
- respirația, inclusiv ritmul, amplitudinea și localizarea ei;
- privirea, expresia ochilor și dilatarea pupilelor.
Pacing
Pacingul înseamnă recunoașterea și urmărirea comportamentelor interlocutorului pentru a înțelege mai bine modelul său despre lume. Poate fi folosit atât la nivel de relație, cât și la nivel de sarcină, cu scopul de a crea baza unei comunicări eficiente.
Leading
Leadingul este tentativa de a ghida o persoană către o schimbare de comportament sau de perspectivă. În practică, nu apare niciodată separat de pacing. Mai întâi intri în ritmul celuilalt, apoi încerci să orientezi conversația către o direcție nouă. Fără un pacing atent, leadingul nu funcționează bine.
Ruperea rapportului
Uneori poate fi util să reduci sau să oprești acordarea, adică să „rupi” rapportul. Acest lucru poate fi necesar în anumite contexte profesionale sau atunci când o conversație trebuie încheiată fără a rămâne blocat într-o stare prea intensă de implicare.
De regulă, dezacordarea se face treptat: reduci contactul vizual, schimbi postura, modifici tonul vocii. Important este ca, la finalul unei conversații, să nu rămână tensiune inutilă, ci o stare cât mai neutră și mai clară.
3. Modelul Swish
Modelul Swish este folosit pentru schimbarea tiparelor de gândire sau comportament, astfel încât rezultatul dorit să înlocuiască un rezultat nedorit. El face parte din zona submodalităților și se bazează pe identificarea „codului” intern care stă în spatele unei imagini, stări sau senzații ce influențează motivația.
Prin acest model, o stare sau un comportament pot fi schimbate mai ușor atunci când este descoperit declanșatorul care menține problema.
Aplicațiile NLP-ului
NLP este folosit ca instrument de dezvoltare personală prin stimularea unor abilități precum auto-reflecția, încrederea în sine și comunicarea. În zona profesională, a fost aplicat pentru obiective legate de productivitate, organizare și progres în muncă. De asemenea, a fost utilizat și în context terapeutic pentru dificultăți precum fobiile, depresia, anxietatea generalizată și tulburarea de stres post-traumatic.
În practică, NLP poate fi integrat atât în training, cât și în coaching. O tehnică apreciată de mulți practicieni este tranșa, prin care se urmăresc relaxarea și câteva conștientizări utile legate de comportament. Un alt exercițiu folosit frecvent este cel de audit și întărire a convingerilor atunci când sunt discutate obiectivele și direcția personală.
Tehnici de relaxare NLP
Relaxa rea este importantă, dar nu întotdeauna ușor de obținut. Când apar presiune constantă, iritare, nervozitate sau tensiuni în relațiile cu ceilalți, poate fi util să înveți o tehnică simplă de calmare.
Iată un exemplu:
- Alege un loc liniștit, cu temperatură și lumină moderate.
- Așază-te întins sau într-o poziție confortabilă, cu ochii închiși.
- Concentrează-te pe senzațiile din picioare timp de cel puțin 30 de secunde.
- Mută atenția asupra mâinilor pentru încă 30 de secunde.
- Observă întregul corp și simte cum se relaxează.
- Focalizează-te apoi asupra capului, ca și cum l-ai privi din exterior.
- Urmează-ți respirația timp de 5 minute.
- Imaginează-ți timp de 2 minute că întreg corpul respiră, nu doar nările.
- Vizualizează energia solară care te încarcă.
- Observă nivelul de relaxare la care ai ajuns.
Cursuri și cărți NLP
Există numeroase cursuri și cărți NLP care pot oferi o bază solidă pentru cei interesați să aprofundeze domeniul.
Dintre cărțile de început, pot fi utile:
Un curs urmat personal a fost cel de NLP Practitioner organizat de NLP Integrativ, disponibil în mai multe orașe. A durat 7 luni și a combinat teoria cu multe exerciții practice. Pe piață există însă și alte variante, iar alegerea potrivită depinde de obiectivele și stilul fiecăruia.
Care sunt beneficiile NLP-ului
NLP a devenit popular tocmai pentru că promite instrumente aplicabile în contexte foarte diferite. Totuși, această răspândire largă vine și cu o problemă: practicile și calitatea lor pot varia mult, iar ideile de bază nu sunt validate uniform prin dovezi clare și imparțiale. Cu alte cuvinte, merită privit cu interes, dar și cu discernământ.
Este posibil ca și un marketing eficient să fi contribuit la vizibilitatea sa, mai ales în zona comercială, unde limbajul orientat spre rezultate prinde ușor.
NLP pentru carieră și viața personală
Dincolo de controverse, există persoane care consideră utile anumite instrumente NLP în viața personală, în relația de cuplu și în carieră. Valoarea lor depinde mult de contextul în care sunt folosite și de așteptările pe care le ai de la ele.
Aplicații NLP în viața de zi cu zi
- Descoperirea preferințelor de comunicare ale celor din jur, ținând cont de sistemul VAKOG, pentru a adapta mesajul la felul în care aceștia percep informația.
- Înțelegerea legăturii dintre emoțiile proprii și felul în care reușești să acționezi în momente importante.
- Stabilirea unor obiective cu adevărat relevante, aliniate cu valorile și aptitudinile personale, nu doar cu așteptările altora.
- Creșterea stimei de sine și descoperirea unor resurse sau talente pe care poate nu le-ai folosit încă suficient.
Dacă vrei să afli dacă NLP ți se potrivește, cel mai bun mod este să îl explorezi direct: prin cursuri, lecturi de specialitate sau prin contactul cu oameni care folosesc deja aceste instrumente în plan personal ori profesional.
Surse:
- Curs NLP Practitioner organizat de NLP Integrativ
- Introducere în NLP de Joseph O’Conner și John Seymour
- Coaching cu NLP de Joseph O’Conner și Andrea Lages
